Anca–Elena Bălășoiu: 5 Măsuri pentru limitarea Violenței Domestice în perioada Pandemiei și post-Pandemie
Data: 31 mai 2020

Cu siguranță, societatea românească, la fel ca multe altele, a fost prinsă cu garda jos de fenomenul epidemiei cu virusul COVID -19. După depășirea perioadei de izolare, valul relaxării aduce improvizații în multe segmente ale vieții cotidiene, normele de reglementare fiind instituite în funcție de ceea ce autoritățile publice consideră ca fiind ”priorități”, multe personale sau de conjunctură.
În acest context, siguranța victimelor violenței domestice este trecută, din păcate, cu vederea, deși toate statisticile indică o creștere a numărului de cazuri de acest gen, semnalate de victime în timpul pandemiei. Izolarea forțată a victimelor cu agresorul, precum și timpul îndelungat petrecut cu acesta au creat un context favorabil creșterii nu doar a numărului de cazuri de agresiune, ci și a ferocității de care agresorii dau dovadă.
Pro România consideră că sunt necesare măsuri concrete pe care statul trebuie să le adopte, pentru a limita acest fenomen, măsuri implementate de alte state, cu o eficiență dovedită, astfel cum recomandă și UNICEF.
- Diversificare modalităților prin care victima poate semnala cazul de afecțiune.
În prezent, în România, A.N.E.S. (Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați) pune la dispoziția victimelor un serviciu telefonic de tip tel – verde, publicat pe site-ul agenției. În mod evident, această linie este insuficient popularizată și foarte puțin cunoscută ori utilizată de victime. Acestea preferă să apeleze Serviciul de Urgență, unde intră în contact cu lucrătorii care nu au o pregătire specializată în astfel de cazuri. Purtatea unei convorbiri telefonice de către victimă, când se află în același spațiu cu agresorul reprezintă o modalitate care poate pune în pericol siguranța victimei, și așa fragilă. De aceea, Pro România susține crearea și a altor posibilități prin care victima să poată lua contact cu autoritățile, de tip mesaj sau utilizând rețelele de socializare. Mai multe state europene, printre care Italia, au creat un număr unic pentru victime, prin care acestea se pot adresa și în scris autorităților, după caz cu păstrarea anonimatului.
- Alocarea de fonduri pentru creșterea numărului de locuri în centrele pentru victimele violenței domestice.
În repetate rânduri, prin Departamentul pentru Egalitate de Șanse, Pro România a semnalat existența unui număr insuficient de centre pentru primirea victimelor violenței domestice. În ultimul an, au fost create doar câteva locuri per județ pentru asemenea centre, în condițiile în care, în timpul pandemiei, numărul de cazuri de violență s-a dublat! Aceasta în timp ce țări precum Canada sau Franța au alocat milioane de dolari pentru centre noi, amenajând și zeci de mii de locuri de cazare pentru victime în hoteluri.
- Diversificarea locațiilor în care victimele pot avea acces la serviciile dedicate lor.
În România, A.N.E.S. se așteaptă ca victimele să acceseze site-ul autotității și să apeleze linia verde, în condițiile în care nu toată populația beneficiază de internet sau facilități tehnologice. Avem astfel de-a face cu măsuri ineficiente, prin modul impropriu de abordare. Apreciem că România poate lua și aici exemplul altor țări, care au creat puncte de informare în zone în care victimele se pot deplasa cu o oarecare ușurință, fără prezența agresorului, cum ar fi magazinele sau cabinetele medicale.
- Limiterea riscurilor asociate cu fenomenul violenței domestice.
Consumul de băuturi alcoolice, situația financiară precară, lipsa educației, traiul de zi cu zi în spații improprii sau în spații locative insuficiente față de numărul membrilor de familie sunt toate considerate elemente favorizante pentru apariția cazurilor de violență domestică.
Firește, acești factori se pot combate prin politici și programe pe termen lung, dar pentru a fi demarate, autoritățile publice trebuie cel puțin să le treacă pe lista de priorități, ceea ce în România nu se întâmplă, de ani buni, societatea în ansamblul ei suportând consecințele.
5.Modificarea legislației specifice, pentru a răspunde mai bine la creșterea numărului de cazuri de violență domestică, pe fondul pandemiei.
Realitatea ne dovedește că instanțele și forțele de punere în aplicare a legii trebuie să aibă instrumente mai eficiente și mai rapide pentru soluționarea cazurilor în discuție.
În acest sens, Pro România a depus un proiect de lege care vizează înăsprirea sancțiunilor pentru agresorii care nu respectă hotărârile judecătorești, dar și pentru garantarea asistenței juridice pentru victime.
Hotărârile judecătorești de emitere a ordinelor de protecție ar putea fi mai facil puse în aplicare, dacă mult așteptatele brățări de monitorizare, promise de P.S.D. și de care nu se mai aude nimic în guvernarea P.N.L. ar fi implementate. Tehnologia poate și trebuie să fie utilizată în vederea respectării siguranței publice.
Anul 2020 va fi un an dificil pentru siguranța categoriilor de persoane vulnerabile, care trebuie protejate de autorități prin măsuri ferme și dovedite ca fiind eficiente.
Anca-Elena Bălășoiu – Coordonator Departamentul pentru Egalitate de Șanse al PRO România